§ Cinnamon §
Despre mine
- Oana
- Maybe other people will try to limit me but I don't limit myself.(Jim Carrey)
vineri, 4 februarie 2011
Revin
Dupa foarte multa vreme revin la vorba mea.."Nu vreau sa te pierd din lumea de-afara".vorba care practic nu am spuso eu pt prima oara,dar vorba pe care o zic greu...si nu multor persoane.
Se pare ca de data asta am revenit ...spunand ca nu vreau sa pierd..pe cineva..in lumea de afara.
Cineva care ma crede,care ma vede,care ma simte,care nu ma minte..
Cineva care ma asteapta,care ma iarta si care ma accepta..
Cineva.Cine va ramane cineva?
Nu , de data asta nu conteaza numele,dar conteaza ca nu vreau sa il pierd in lumea de-afara,asa cum in ultima vreme am lasat sa se intample.
:o3
sâmbătă, 15 ianuarie 2011
Astazi 15.01.2011
Prima postare pe 2011,incepe prin a va ura un an perfect !
Un an plin de bucurii,sanatate si iubire.
Astazi este 15.01.2011..am intrat deja de 15 zile in luna ianuarie,luna de iarna,dar iarna lipseste cu desavarsire.
Nu imi pare rau,dar nici bine,pentru ca inseamna ca ceva nu e in regula in legatura cu clima noastra care se schimba substantial.
Anul trecut..in aceeasi perioada era ninsoare abundenta si "gheata",acum sunt temperaturi de peste 10 grade,bucurator pentru mine,de alftel,...
Anul asta se pare ca mi-au fost ascultate gandurile in legatura cu iarna...zapada la munte cat trebuie,in rest nimic.
Astazi este ziua lui Mihai Eminescu (nascut la 15 ianuarie 1850).
"Tu trebuie să știi, Veronică, că pe cât te iubesc, tot așa – uneori – te urăsc; te urăsc fără cauză, fără cuvânt, numai pentru că-mi închipuiesc că râzi cu altul, pentru care râsul tău nu are prețul ce i-l dau eu și nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv și fără împărtășire. Te urăsc uneori pentru că te știu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urăsc presupunând că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu aș fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici a te arăta nimănui și liniștit nu aș fi decât închizându-te într-o colivie, unde numai eu să am intrarea.”(Mihai Eminescu)
Un an plin de bucurii,sanatate si iubire.
Astazi este 15.01.2011..am intrat deja de 15 zile in luna ianuarie,luna de iarna,dar iarna lipseste cu desavarsire.
Nu imi pare rau,dar nici bine,pentru ca inseamna ca ceva nu e in regula in legatura cu clima noastra care se schimba substantial.
Anul trecut..in aceeasi perioada era ninsoare abundenta si "gheata",acum sunt temperaturi de peste 10 grade,bucurator pentru mine,de alftel,...
Anul asta se pare ca mi-au fost ascultate gandurile in legatura cu iarna...zapada la munte cat trebuie,in rest nimic.
Astazi este ziua lui Mihai Eminescu (nascut la 15 ianuarie 1850).
"Tu trebuie să știi, Veronică, că pe cât te iubesc, tot așa – uneori – te urăsc; te urăsc fără cauză, fără cuvânt, numai pentru că-mi închipuiesc că râzi cu altul, pentru care râsul tău nu are prețul ce i-l dau eu și nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv și fără împărtășire. Te urăsc uneori pentru că te știu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urăsc presupunând că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu aș fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici a te arăta nimănui și liniștit nu aș fi decât închizându-te într-o colivie, unde numai eu să am intrarea.”(Mihai Eminescu)
marți, 14 decembrie 2010
vineri, 3 decembrie 2010
What am I ? or..Who am I ?
Cine sunt ?...sau ce sunt eu ?Sunt intrebari extraordinar de grele pentru persoana mea.Faptul ca nu ma regasesc intr-un tipar..este exasperant de obositor.Nu reusesc sa imi creez propria persoana..
Astazi venind spre casa de la scoala m-am tot gandit la conceptul "Eu"..Am analizat fiecare particica din mine pentru a realiza cine sunt eu.
As putea incepe prin a spune ca sunt o persoana umana,poate prea umana pt universul acesta atat de inuman si rece.Sunt o fiinta care paseste pe strazile vietii cu teama si nesiguranta.De ce aceasta nesigurata? pentru ca nu ma regasesc intr-un tipar.
Tiparul omului pe care nu il inteleg si pt care sunt judecata aspru..este tiparul omului absolut dezinteresat de calitatile morale si absolut atras de calitatile financiare si sexuale.Ne aflam intr-o lume in care nu se mai cauta valori morale,ci aici lumea cauta bani , independenta si multe lucruri care nu pot aduce cu adevarat o avansare spirituala a sufletului.Asta este unul din motivele pentru care nu ma incadrez intr-un tipar.Eu nu sunt o persoana care sa caute bani sau aceste aspcte numite "modernism" sau "actualitate", eu caut modele de persoane care au facut intr-adevar ceva pt a ma putea ghida in labirint.,eu sper si cred in valorile morale alea umanitatii,cred in vise , cred in sperante si in afectiune.Cred in toate sentimentele care "in ziua de astazi" sunt straine.Cred in dragoste,de ce nu..desi nu pot spune ca stiu cu exactitate ce inseamna.Nu o pot defini.Cred in fericire,fericire sufleteasca,desi nu pot spune ca o simt pe deplin.Cred in implinire si in tot ceea ce tine de umanitate.
Poate ca par o persoana invechita spunand ca prefer conceptul de "moral" decat "imoral",dar nu sunt.Sunt de acord si cu anumite pasaje din viata contemporana.Nu sunt incadrata nici in tipul persoanei care spera la revenirea trecutului..asta nu se va intampla,nu curand.
Revenind la ceea ce sunt..ce sunt eu? Sunt o fata,in primul rand o fata,care asteapta sa realizeze in ce tipar se poate incadra.Din cauza ca nu ma regasesc in categoria de eleva , in categoria de "fitoasa" sau in alte categorii , gen "comunista"...nu imi pot realiza un cadru perceptiv in care sa pot analiza lumea.
Sunt aflata undeva in afara cercului,intr-un spatiu care pare tot mai stramt,iar eu..eu cine sunt ?
Ma simt interiorizata in mediul scolar in fata colegilor,deoarece ei nu percep gandirea mea..si atitudinea mea in anumite situatii,oi fi de pe alta planeta?
Mnu,e doar o incercare a mea sa ma creez , sa imi reglez pulsul si sa merg..mai departe.
Dar totusi..ce sunt eu ?
marți, 30 noiembrie 2010
Copilarie versus...maturitate
O perioada ar fi de ajuns
Ca sa ma opresc din plans
Un an si jumatate
Ca sa ma gandesc la toate
O viata si ceva…
Ca sa scap de umbra ta.
Dar nu as putea
Caci nu voi renunta
La ceea ce am vrut
Dar nu s-a putut.
Dar vocile-n cap imi rasuna
Eu nu le cant in struna
Ele vor sa ma indepartez
Dar eu pe alt ritm dansez.
Vocile-mi repeta in minte
Ca nu doar dragostea se simte
Si durerea si ura sunt sentimente
…lucruri impertinente.
Ma ratacesc apoi departe
Caci o intreaga lume ne desparte.
Si vreau sa ma intorc inapoi
Caci mi-e dor de noi doi.
Dar nu mai este nimic
Si ajung sa ma complic.
Vocile-mi soptesc
Ca a fost ceva firesc,
Ca nu am ajuns sa iubesc…
Ci doar sa copilaresc.Paramore-Until Tomorrow
sâmbătă, 16 octombrie 2010
Citat din "Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi " de Camil Petrescu
"O iubire mare e mai curand un proces de autosugestie...Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obisnuiesti greu, la inceput, sa-ti placa femeia fara care mai tarziu sa nu mai poti trai. Iubesti intai din mila,din indatorire, din duiosie,iubesti pentru ca stii ca asta o face fe...ricita,iti repeti ca nu e loial s-o jignesti , sa inseli atata incredere. Pe urma te obisnuiesti cu surasul si vocea ei,asa cum te obisnuiesti cu un peisaj. Si treptat iti trebuieste prezenta ei zilnica. Inabusi in tine mugurii oricaror altor prietenii si iubiri. Toate planurile de viitor ti le faci inn functie de nevoile si preferintele ei. Vrei succese ca sa ai surasul ei. Psihologia arata ca au o tendinta de stabilizare starile sufletesti repetate si ca , mentinute cu vointa, duc la o adevarata nevroza.Orice iubire e ca un monoideism,voluntar la inceput, patologic pe urma"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)