Citat din "Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi " de Camil Petrescu

‎"O iubire mare e mai curand un proces de autosugestie...Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obisnuiesti greu, la inceput, sa-ti placa femeia fara care mai tarziu sa nu mai poti trai. Iubesti intai din mila,din indatorire, din duiosie,iubesti pentru ca stii ca asta o face fe...ricita,iti repeti ca nu e loial s-o jignesti , sa inseli atata incredere. Pe urma te obisnuiesti cu surasul si vocea ei,asa cum te obisnuiesti cu un peisaj. Si treptat iti trebuieste prezenta ei zilnica. Inabusi in tine mugurii oricaror altor prietenii si iubiri. Toate planurile de viitor ti le faci inn functie de nevoile si preferintele ei. Vrei succese ca sa ai surasul ei. Psihologia arata ca au o tendinta de stabilizare starile sufletesti repetate si ca , mentinute cu vointa, duc la o adevarata nevroza.Orice iubire e ca un monoideism,voluntar la inceput, patologic pe urma"