Tac.Inghit in sec.Suspin.Plang.
Sentimentele nostalgice toate ma trec de cand cu o tacere acuta ne-a inundat.Ii privesc ochii caprui~verzi pe ascuns si inteleg.Am gresit,dar sunt om...toti gresim.Nu imi calc pe cacatul meu de orgoliu asa ca o las in suferinta ei si imi vad de treaba mea.Nu imi dau seama..o ranesc.Dupa lungi temeri si priviri primesc asadar un raspuns...ceva ce mi-a clarificat totul.A spus tot ce avea de spus,dar fara sa incerce sa ma raneasca..desi eu o facusem deja.M-a menajat..mi-a zis ca asta sunt si ca nu ma pot schimba.Toti fiorii ma treceau,chiar si cel mai mic suras al ei in minte imi revenea.O iubeam!Este sora mea.Nu,nu am o sora,dar ea este ceea ce as putea sa o numesc.Pentru ea am incercat totul,pentru ea as face totul,pentru ea as schimba totul.
Iti multumesc,Andreea,ca esti surasul meu de zi cu zi!
[nu vreau sa te pierd in lumea de-afara]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu